​Litigiile de vecinatate sunt expres mentionate in lege ca fiind de competenta medierii pa procedura prealabila in solutionarea conflictelor de proprietate.​

Vecinatate

​

Litigiile de vecinatate pot sa priveasca aspecte legate de dreptul de proprietate si modul de dispunere fata de el (hotare, granituiri. distante minime etc) , dar si aspecte de convietuire, reglementate mai mult sau mai putin de lege.​

​

Reglementari specifice de proprietate

​

Sunt reglementate distinct in lege unele limitari ale dreptului de proprietate, in cazul vecinatatilor, ca de exemplu:

​

    > curgerea apelor
    > curgerea stresinii
    > distanta minima in constructii ( min 60 cm sau cf. legii si regulamentelor de urbanism)
    > distanta minima pentru arbori
    > distanta minima pentru ferestre
    > dreptul de trecere peste proprietatea vecina
    > dreptul de trecere pentru utilitati etc.
    > dreptul de ingradire ( si obligatia vecinului privitoare la constructia gardului)
    > partile comune din proprietati, aflate in coproprietate etc.

​

Reglementari de buna vecinatate

​

Codul Civil prevede la art. 603: "Regulile privind protectia mediului si buna vecinatate. Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului."​

​

Pe langa aceasta prevedere generala, exista si reglementari generale, care ating si aspecte generale aplicabile si in caaul vecinatatilor, sau ating aspecte ale vecinatatii, intr-un context specific, cum sunt de exemplu:

​

    > reglementari privind cresterea animalelor in vecinatate (min 10 m distanta)
    > reglementari privind nivelul admisibil de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc.

​

Aproape orice conflict intre vecini ( chiar sio parte din cele de natura penala) se poaet rezolva amiabil, pe calea medierii. Prin mediere vecinii au ocaaia sa isi expuna si sa discute direct nevoile lor si sa gaseasca solutii mai convenabile si mai ales mai trainice decat impunerea unei decizii judecatoresti.​

Servitutile

​

Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

​

Daca proprietatile a doi vecini se afla intr-o asezare care face imposibila unuia dintre ei dispunerea integrala de drepturile sale de proprietate a imobilului sau ( teren, casa), unul dintre vecini poate fi obligat sa ii creeze celuilalt posiblitatea de a isi exercita dreptul.

​

In practica, apar situatii cum ar fi:

​

    > un imobil( teren/casa) devine izolat, inconjurat de alte imobile, si proprietarul sau nu mai are posibiliatatea de acces la el; in acest caz, vecini vor avea obligatia sa ii creeze o cale de acces proprietarului izolat, fiind despagubiti cu valoarea terenului cedat
    > un imobil ( de regula o casa sau o anexa) are nevoie de acces pe o anumita latura, pentru a permite lucrari de intretinere a integritatii lui. Latura este lipita de proprietatea vecina, iar vecinul nu ii permite, temporar, proprietarului sa isi poate intretine imobilul. In acest caz, vecinul poate fi obligat sa cedeze o portiune din terenul sau, fie si temporar, cu despagubire.
    > un imobil are nevoie de racordarea la unele utilitati ( apa, canal, electricitate etc.), iar racordarea nu este posibila decat daca se face traversarea unei proprietati vecine; in acest caz, daca nu exista alternativa, vecinul va fi obligat sa permita trecerea utilitatilor pe terenul lui, cu despagubire.

​

Servitutile se obtin prin act juridic. Detaliile servitutii si modul concret de aplicare in teren se pot stabili, insa, amiabil, prin mediere,​

Actiunea de granituire ( stabilire a hotarului proprietatii )

​

Actiunea de granituire este un mijloc de restabilire a dreptului de proprietate, pe care un proprietar o face cu scopul de a stabili delimitarea cu proprietatile invecinate.

​

Practica judiciara deosebeste trei situatii:

​

    > proprietarul solicita stabilirea hotarului cu proprietatea vecina, fara a revendica altceva. Codul civil specifica in acest caz ca este chiar vorba despre o obligatie a vecinilor
    > proprietarul contesta un hotar existent/ o imprejmuire intre proprietati si de cere stramutarea hotarului
    > proprietarul, odata cu graituirea, revendica o anumita parte de teren aflata in posesia vecinului. In acest caz, este vorba despre o actiune in revendicare, care se desfasaoara conform prevderilor legii, si pentru care revendicatorul trebuie sa plateasca si o taxa juridica de timbru.​

​

​Medierea - un avantaj  in litigii de vecinatate​

​

Desi in general reglementate prin lege, limitarile de vecinatate sunt adesea greu de pus in practica, raportate la specificul unui teren sau imobil. Alteori, ele sunt neglijate, ignorate sau pur si simplu necunoascute de un vecin care intreprinde ceva la propriul teren/imobil, ajungand sa afecteze pe proprietarului unui imobil.

​

   > Medierea pune in valoare cateva avantaje, ca metioda de solutionare a conflictelor de vecinatate:
   > Este o metoda rapida. Doi vecini care , in contextul medierii, se aseaza la masa de discutii, cu prezenta neutra a mediatorului, pot ajunge usor sa isi explice nevoile si sa gasesca o solutie diferita de judecata in instanta. Proprietarul isi poate satisface rapid nevoia privind vecinatatea
   > Medierea poate evita costurile cu rapoarte de expertiza la fata locului, daca vecinii se inteleg direct
   > Medierea decurge discret si fara a expune eventualele dispute unui public
   > Cei doi vecini se pot intelege concret, in amanunt, privind la modul de solutionare a problemei lor de vecinatate
   > Medierea se finalizeaza cu un acord, semnat de partile in conflict si oficializat de mediator.

​

In plus, dupa caz, mediatorul se poate deplasa la fata locului, unde proprietarii pot conveni pe teren modul in care restabilesc hotarele intre proprietati sau amplasarea unor amenajari contestate de unul dintrei ei.​